Adrian Stef personal blog

Azi la Consiliul Judetean am primit colindatori.I-am primit pe toti aceia care au dorit sa treaca sa ne adreseze urarile traditionale o data cu venirea sarbatorilor.De la cei mici, cei de gradinita, pana la pensionari, cei varstnici s-au perindat pe la Judet ca sa ne incante cu colindele lor.Printre cei care ne-au vizitat a fost si fiul meu,Armand,  care alaturi de colegii lui de clasa, si insotit si de noua lui pereche de la dans, Antonia, ne-au adus atmosfera sarbatorilor la Palatul Administrativ.

Pentru prescolarii din Madaras prima zi din noul al scolar a fost una extrem de fericita. Micutii au inceput gradinita intr-o cladire noua, frumoasa si dotata cu tot ceea ce le trebuie pentru a se juca, pentru a invata si pentru a se pregati de viata de elev.

Am raspuns invitatiei primarului de Ardud, Ovidiu Duma, si le-am fost si eu alaturi micutilor si parintilor lor. Le-am putut citi pe chip bucuria de a avea o gradinita frumoasa, asa cum merita orice copil din aceasta tara. Poate veti ramane uimiti cand veti afla ca pana in acest an micutii isi desfasurau activitatea in sala profesorala a Scolii cu clasele I-VIII din Madaras. Si probabil nu este un caz singular in tara noastra. Dar nu ar trebui sa ne mire, am vazut cat pret pun portocaliii pe scoala si invatatura. Citeşte mai departe… »

In data de 4 august fiul meu Armand a implinit 8 ani. Isi dorea de mult ca si cadou de ziua lui o vizita la cel mai mare parc de distractii din Europa, Disneyland Paris.
In acest an m-am hotarat sa-i fac acest cadou. Este o surpriza ce-i drept cam costisitoare, dar Armand o merita din plin. Este un baietel extrem de ascultator, educat, cu bun simt si pe langa toate acestea a avut si un an foarte obositor. A absolvit primul lui an de scoala cu premiul intai iar la dans cu perechea lui Thais a cucerit locul I la toate competitiile la care a participat. Asa ca, “La multi ani” Armand si sa fii mereu un invingator. Citeşte mai departe… »

Joi i-am invitat pe jurnalistii satmareni acasa la mine, pentru a sarbatori Ziua Presei Libere. Liber(al)e, am spus eu.

A fost o dupa-amiaza linistita, in care am servit un gratar si am ciocnit un pahar de vin, ca semn al pretuirii mele si a liberalilor satmareni pentru munca depusa in fiecare zi de catre jurnalisti.

Surpriza cea mare, pentru toti cei prezenti la mine acasa, a fost vizita presedintelui Crin Antonescu. In drum spre aeroport, de unde pleca spre Bucuresti, Crin Antonescu a facut o scurta oprire la mine acasa. Ii multumesc pe aceasta cale presedintelui Antonescu pentru vizita facuta, dar si pentru urarile de bine si aprecierile aduse celor doi copii ai mei. Cand i-am prezentat pe Armand si Astrid, Crin Antonescu mi-a urat ca toate proiectele politice sa imi fie la fel de reusite precum imi sunt cei doi copii. Sincer, sper si eu din toata inima acest lucru.

Ziua de azi mi-am inceput-o extrem de placut, as putea spune. De dimineata, am fost alaturi de fiica mea, Astrid, la gradinita, unde m-am implicat intr-o activitate foarte frumoasa. Impreuna cu Astrid am confectionat un mic dar pentru Ziua Mamei. Mi-a facut foarte mare placere sa pot sa fiu alaturi de ea, sa o vad cum se straduieste sa creeze ceva cat mai frumos pentru a-i spune, in felul ei,”La multi ani” mamei sale.
Apoi, tot azi, dupa ora 18, am raspuns invitatiei Colegiului Medicilor Dentisti Satu Mare, de a lua parte la deschiderea simpozionului dedicat medicilor stomatologi satmareni, ce are loc in aceste zile la restaurantul Poesis. Am vorbit numeroasei asistente formate din medici stomatologi si din reprezentanti ai sistemului medical satmarean si nu numai despre importanta ca sanatatea satmareana sa raspunda nevoilor reale ale cetatenilor. De opt luni, de cand sistemul sanitar a fost preluat de catre Consiliul Judetean Satu Mare, noi, cei din conducere, ne-am preocupat constant sa identificam problemele care trebuie rezolvate si solutiile prin care aceste neajunsuri pot rezolvate, spre binele satmarenilor.

Seara trecuta am fost vizitati acasa de Mos Nicolae.Se pare ca Astrid si Armand au fost doi copii suficienti de cuminti ca tot ce au scris in scrisorile pentru Mos, la bunici si parinti, sa se si indeplineasca.Si-au curatat cizmulitele si le-au aliniat cu grija in geam.S-au imbracat frumos,si-au facut curatenie pe la jucarii si ……HO,HO,HO.Si cineva a batut la geam.Cine sa fie?A venit Mosu!Cu multa emotie, Astrid, Thais si Armand au asteptat in usa ca, Mosul cu desaga rosie in spate sa intre in casa.A fost pentru ei o intalnire emotionanta.Au fost 30 de minute extrem de interactive. Fiecare jucarie pe care Mosul le-a dat-o a trebuit rasplatita cu cate un cantecel si poezie.

Dar se pare ca si satmarenii au fost cuminti si ascultatori in acest an.Au fost cuminti si au acceptat pana acum toate deciziile nesabuite ale Guvernului Boc si au fost ascultatori pentru ca inca nu au protestat.Poate ca inca nu a ajuns cutitul la os.Dar Executivul Boc e consecvent.Taie concediul maternal din doi ani la un an, iar pensiile sub 750 de lei sa plateasca CAS de 5%…Dar haideti sa revenim in P-ta 25 Octombrie.
Acum ca a venit Mosul, in sfarsit Consiliul Local a ajuns la concluzia ca si in Satu Mare, in centrul orasului poate sa fie un patinoar. Stiu ca despre acest proiect am discutat si anul trecut. Nu mai vreau sa discut ideea cui a fost.Cred ca nu mai conteaza.Important este ca s-a instalat acest patinoar si ca azi a fost deschiderea oficiala.
Am fost cu fiul meu la acest eveniment. Ne-am pus patinele, atat eu, cat  si Armand, care a avut patinele in picioare pentru a doua oara in viata lui , dar vreau sa va spun ca dupa 30 de minute in care l-am tinut de mana, deja spre final s-a descurcat destul de bine.
E bine ca in sfarsit se intampla si in Satu Mare ceva!

Sunt foarte mandru de reusita fiului meu.Este pentru a doua oara in decurs de o luna si jumatate ca urca pe podium la o competitie de dans modern.
In cursul zilei de vineri, la Cluj, fiul meu a participat la a treia competitie din viata lui.Daca prima data tot la Cluj au reusit sa ia locul trei din pacate la Oradea nu au reusit sa se sincronizeze foarte bine ( inca se acomodeaza unul cu altul din toate punctele de vedere), uita ca acum au reusit sa-i convinga pe arbitrii ca ei sunt cei mai buni.Este atat de fericit!Povesteste la toata lumea cum au dansat.Au fost peste 35 de perechi dar in finala au intrat doar ei cu inca cinci perechi.Mi-a relatat si momentul in care se anuntau rezultatele.Organizatorii au inceput cu locul 6 dupa care au inceput sa-i anunte in mod descrescator si pe ocupantii podiumului.Bunica, adica pe mama mea au napadit-o lacrimile in momentul in care au anuntat si locul doi.Da, ei erau primii.Ma surprinde mult aceasta inclinatie artistica a lui Armand, dar important este ca ii place atat de mult si ca-i insamanteaza in suflet dorinta de a castiga.
Felicitari inca o data Armand si Thais.

Acest sfarsit de saptamana s-a consumat sub semnul palincii, al tinerilor, al balantei iar dupa zodiacul chinezesc, sub semnul Dragonului.
Cum tot ceea ce e vechi devine mai bun pe masura ce trec anii (palinca invechita este mai buna) tot asa sper ca fiecare primavara pe care am adaugat-o la varsta mea si anii care se vor asterne incet, incet peste mine sa-mi aduca mai multa rabdare, intelepciune, sanatate si putere de munca.
Sfarsitul de saptamana a fost tumultuos.De la palinca, la sedinta de Birou National de Tineret si pana la cheful de ziua mea de nastere, toate s-au desfasurat intr-o succesiune extrem de alerta.
Daca vineri m-am intors intr-un suflu pentru Deschiderea oficiala a proiectului, Festivalul Palincii, sambata m-am dus la Sighet pentru sedinta Biroului National de Tineret al TNL, duminica am fost la Lipau la hramul bisericii ortodoxe din localitate, iar seara s-a incheiat cu un chef surpriza organizat in cinstea mea, la care au participat cele doua familii ale mele, PNL si cea propiu-zisa. A fost un chef pe cinste, organizat in sala din spate a localului Poesis, departe de lumea de zi cu zi, dar aproape de o parte din presa satmareana.

A venit si luna septembrie iar fiul meu a inceput scoala. Clinchetul sunetului de clopotel ne-a marcat pe amandoi. Pe el ca si copil, pe mine ca si parinte.Din acest moment Armand trebuie sa se desparta de lumea povestilor, de activitatile de la gradinita care erau insotite in permanenta de cate un personaj de basm, iar eu am realizat cum a zburat timpul.Acum 19 ani, la Scoala Generala nr 1 am absolvit clasa a 8-a.Am revazut peretii grosi ai scolii vechi, curtea cu asfalt peticit unde bateam mingea in orele de educatie fizica, profesorii care m-au pregatit pentru examenul de admitere, si nu in ultimul rand pe unii dintre fostii mei colegi cu care m-am reintalnit, dar acum in calitate de parinti.
Momentul emotionant a culminat cu al doilea sunet de clopotel iar acum acest clinchet nu a mai fost la fel de bland ca si primul.Acum mi-am dat seama ca s-a schimbat ceva…….deja am un baiat mare.

In cursul zilei de ieri am sarbatorit la Andandino, intr-un cerc restrans cu membrii familiei si cativa prieteni apropiati ziua de nastere a fiului meu. A fost o zi importanta in viata fiului meu, Armand, deoarece a implinit varsta care-i permite din 15 septembrie sa paseasca pragul scolii. Surioara lui, Astrid si verisorii lui, fosti colegi de gradinita, prieteni, viitorii colegi de scoala, toti au fost alaturi de Armand si i-au adresat intr-un cadru festiv urarile traditionale de “La multi ani”.
Pentru cei mici au fost 5 ore de distractie, cu picturi pe fata si multe jocuri distractive.La final, parca venind din poveste, Alba ca Zapada a fost cea care a adus tortul sarbatoritului, cu cele 7 lumanari care au fost suflate intr-un efort colectiv impreuna cu invitatii.
La multi ani, Armand, si multa bafta la scoala!